Ce ar mai putea face laserul? "O aplicaţie interesantă este să reuşim determinarea reportului dintre uraniul util şi cel nefolositor", spune Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei". Un astfel de rezultat ar avea implicaţii economice imediate. În timp ce uraniul 238 (un izotop al uraniului) este complet nefolositor, uraniul 235 (un alt izotop) este cel folosit în reactoare, pentru producerea de energie electrică, de exemplu.
Determinarea raportului între uraniul nefolositor şi cel folositor
Determinarea s-ar putea face cu ajutorul fasciculului de radiaţii gamma. Uraniul 238 este mai greu, deoarece are trei neutrini în plus.
Mai mult, pe baza fasciculului de radiaţii gamma s-ar putea găsi o metodă de a măsura cantitatea de combustibil din barele de material radioactiv. Acum, aceste bare sunt schimbate periodic. La momentul scoaterii lor din producţie, unele dintre bare şi-au consumat de multă vreme combustibilul, în timp ce altele ar mai putea fi folosite ceva vreme.
Procesarea deşeurilor radioactive - un timp de neutralizare mai scurt
Laserul ar putea fi folosit şi în domeniul deşeurilor nucleare. Aceste deşeuri au un timp de neutralizare foarte îndelungat, de mii de ani chiar. De aceea, aceste deşeuri sunt ţinute în depozite uriaşe şi atent izolate. Cu laserul, cercetătorii pot transforma, prin iradiere, nucleele radioactive în nuclee cu un timp de înjumătăţire (în sensul neutralizării) mai mic.